În ziua de astăzi, în domeniul medical devine din ce în ce mai amenințătoare angajarea răpunderii pentru malpraxis. Numai în anul 2016 au fost intimaţi 135 medici, dintre care majoritatea pentru specialităţile de chirurgie, obstetrica-ginecologie şi cardiologie/ medicină internă.

Cătălina Bordianu Calangiu, Partener Fondator al Casei de Avocatură Bordianu&Asociaţii explică pacienţilor ce trebuie să ştie înaintea oricărei proceduri medicale, ce acte medicale trebuie să semneze, care este situaţia malpraxisului în România şi cum să își aleagă un avocat bun care să îi soluţioneze situaţia în cel mai profesionist mod posibil.

Înainte de a iniţia orice tip de procedura medicală, uneori chiar şi în cazul unor consultaţii medicale, investigaţii, deci nu numai în cazul intervenţiilor chirurgicale, pacientul trebuie să fie informat într-un limbaj uşor de înţeles pentru acesta, cu privire la diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, dar şi prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului. Acordul pacientului informat se obţine în scris, specific pentru manevra/procedura/intervenţia descrisă şi în mod obligatoriu înainte de efectuarea acesteia. În plus pacienţii au dreptul să solicite toate documentele medicale referitoare la intervenţia respectivă, să-şi aleagă medicul și opțiunea terapeutică şi are acces la ghidurile de bună practică şi inclusiv accesul la justiție pentru a-și rezolva nemulțumirile, conform legi drepturilor pacientului nr.46/2003.

Cum îţi dai seama dacă ai fost victima unui caz de malpraxis?

Conform legii, medicul răspunde civil pentru prejudiciile cauzate din eroare care includ şi neglijenţa, imprudența sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul proceduriilor de prevenţie, diagnostic sau tratament. ​De asemenea, răspunde pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea cerinţelor privind confidenţialitatea, obţinerea consimţământului informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale, precum şi în cazul depăşirii limitelor competentei (efectuează acte medicale în afara specialităţii/ specializării sale).​ ​

Drepturile pacientului însă trebuie exercitate cu bună-credinţă. În orice reclamaţie de malpraxis, trebuie identificate în mod corect şi complet toate pretenţiile părţilor. Uneori acestea nu îşi cunosc propriile pretenţii, sau nu ştiu cum să şi le exprime. Viziunea duală, bivalentă, atât din poziția de pacient, cât și din cea de medic, din perspectiva dispoziţiilor legale, nu o poate avea decât un avocat. În momentul în care sunt puși la aceeaşi masă, avocatul poate interveni în  mod obiectiv și ajută părțile să înțeleagă mai bine situația de drept în care se află, precum și remediile adecvate. Avocatul este o componentă esențială a oricărei relații medic-pacient aflate în impas. Pentru aceste situații, trebuie să existe atât o abordare juridică, cât și una în specialitatea medicală, dar mai ales una psihologică, pentru că, în continuare, în domeniul medical, atât pacientul este vulnerabil, fiind în suferință, cât şi medicul, care parcurgând un parcurs profesional extrem de sinuos, este nevoit să își construiască notorietatea cu mari sacrificii.

„În opinia mea, prima reacţie ar trebui să o reprezinte întâlnirea cu medicul în vederea obţinerii tuturor informaţiilor, clarificărilor şi răspunsurilor la întrebările şi solicitările pacientului. Apreciez că medierea acestui tip de conflict este esenţială, indiferent de tipul de conflict apărut, de dezacordul sau comportamentul aparent necompatibil dintre părţile implicate, un mediator ajuta părţile să simplifice şi să-şi înţeleagă dezacordurile. Dacă soluţionarea conflictului nu se realizează printr-un mijloc alternativ, atunci paşii următori sunt reprezentaţi de proceduri judiciare: plângeri penale, acţiuni în justiţie pentru repararea prejudiciilor suferite, precum şi administrative: sesizarea comisiilor de specialitate de la nivelul Colegiului Medicilor”, punctează Cătălina Bordianu.

Care sunt costurile unui proces de malpraxis?

Costurile sunt greu de estimat, depinde de procedura aleasă, de multitudinea probelor administrate, precum şi de complexitatea cauzei în sine. Despăgubirile acordate trebuie să reflecte în primul rând daunele materiale suferite, respectiv costurile realizate pentru ameliorarea sau soluţionarea problemei medicale uletrior evenimentului declarat. La aceste despăgubiri materiale se pot adăuga cele morale, pentru prejudiciile aduse calităţii vieţii. Cuantumul efectiv care poate fi primit depinde de la o cauză la alta, fiind lăsat la aprecierea subiectivă şi exclusivă a instanţei de judecată.

„Spre exemplu, un medic stomatolog a efectuat un tratament defectuos care l-a făcut pe pacient să se ruşineze, să se retragă din societate, să îşi piardă locul de muncă etc. Daunele morale nu sunt cuantificate de o lege. O instanţa poate decide daune morale de 5.000 de euro pentru pierderea unui picior şi o altă instanţa poate decide 1.000.000 de euro daune morale pentru lipsa posibilităţii de a mai zâmbi”, adaugă Cătălina Bordianu.

Atât pentru pacient, cât şi pentru medic, cauzele de malpraxis reclamă resurse complexe şi oneroase, fiind o luptă care ar trebui începută doar cunoscând în prealabil toate aspectele sale, consecinţele şi mai ales costurile.

În orice caz, relaţia medic-pacient este o relaţie eminamente socială, o legătură care se caracterizează prin poziţia de egalitate a parţilor, astfel încât medicul şi pacientul nu sunt subordonaţi unul faţă de celălalt, dar i o relație care se construiește pe încredere și respect reciproc. Aceasta este perspectiva corectă de abordare a oricărui derapaj care poate apărea în derularea normală a acestui raport.

Cătălina Bordianu-Calangiu este avocat definitiv în cadrul Baroului București din anul 2007, titulară a unui Master în Drept Internațional și Comunitar. A lucrat 3 ani în cadrul Ministerului Justiției, în domeniul afacerilor europene, al programelor cu finanțare nerambursabilă și al cooperării internaționale, precum și în proiecte care au vizat lupta împotriva corupției. Este membră a mai multor Asociații și Organizații, printre care și Asociația Româna de Drept pentru Dezvoltare – IDLO Alumni, ca absolventă a cursului DLC – Development Legal Course 2006, Roma- Italia.